dr. Adrian Tudor, dr. Roxana Mazilu

Cele mai frecvente afectiuni vestibulare periferice beneficiaza in prezent de protocoale de diagnostic eficiente, bazate pe teste obiective. Actual, se poate localiza cu precizie sediul afectarii sistemului vestibular periferic – exista teste specifice pentru fiecare dintre componentele analizatorului (canalele semicirculare lateral, anterior si posterior, utricula si sacula). O importanta considerabila o capata tot mai mult noul test videonistagmografic pentru evaluarea functiei celor sase canale semicirculare – video head impulse test  (vHIT), precum si VEMP (potentiale evocate vestibulare miogenice) cervicale – cVEMP (pentru functia saculei) si oculare  – oVEMP (pentru evaluarea utriculei).

Vom prezenta in continuare protocoalele utilizate actual pentru diagnosticul principalelor afectiuni vestibulare:

Algoritmul general de diagnostic al sindroamelor vestibulare:

Teste diagnostice aditionale:

Vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB):

Neuronita vestibulara:

Test aditional (daca vHIT e normal):

Boala Meniere:

Teste aditionale pentru confirmare (daca vHIT e negativ):

Migrena vestibulara: acesta este un diagnostic de excludere:

Dehiscenta de canal semicircular superior: