Autori: dr. Adrian Tudor, dr. Roxana Masariu Schematic, tratamentul bolii Meniere poate fi rezumat astfel: Cititi intregul articol aici.
Autori: dr. Adrian Tudor, dr. Roxana Masariu Definitie: Boala Meniere reprezinta un sindrom idiopatic (cauza nu este cunoscuta inca) de “hidrops endolimfatic” (acumulare de lichid in sacul endolimfatic, o structura a urechii interne). Definitia sa ramane una clinica, adica bazata pe principalele simptome ale bolii: Vertij rotator Hipoacuzie si plenitudine (senzatie de presiune) aurala Tinit.
Vertijul reprezintă o senzaţie falsă de mişcare. Oamenii descriu vertijul ca o senzaţie în care simt că se învârt sau că mediul înconjurător se învârte în jurul lor. Dintre cele patru tipuri de ameţeală – vertij, confuzia, presincopa şi dezechilibrul – vertijul este tipul cel mai frecvent pentru care pacienţii solicită asistenţă medicală. Aproape jumătate din .
La CLINICA URECHII am introdus recent cea mai noua metoda de testare a afectiunilor echilibrului prin inregistrarea potentialelor evocate vestibulare miogene VEMPs. In acest scop, Clinica a fost dotata cu cel mai performant sistem de testare electrofiziologica ORL disponibil in acest moment in lume – sistemul ICS CHARTR. Cititi intregul articol aici.
Terapia de reabilitare vestibulară (TRV) De ce este necesară terapia? În cazul în care creierul nu se mai poate baza pe informaţia pe care o primeşte de la sistemul vestibular, capacitatea unei persoane de a-şi menţine postura şi de a-şi coordona echilibrul va deveni în întregime dependentă de vedere şi de informaţiile primite de la muşchi şi articulaţii (propriocepţie). Aceasta.
Când vertijul şi alte simptome ale unei disfuncţii vestibulare nu sunt controlate în mod satisfăcător de tratamentul medical, chirurgia poate deveni o opţiune. Unele din procedeel schiţate mai jos sunt menite în principal să conserve sau să îmbunătăţească auzul; totuşi ele sunt amintite deoarece pot controla şi vertijul sau dezechilibrul. Alegerea unei anumite soluţii chirurgica.
Sindromul de dehiscenţă a canalului superior (SDCS) apare ca urmare a unei deschideri (dehiscenţe) în osul ce acoperă cel mai înalt canal semicircular de la nivelul urechii interne. Prin această dehiscenţă lichidul din canalul membranos superior (localizat în cavitatea tubulară a canalului osos) poate fi stimulat de sunete sau alţi stimuli de presiune. Cititi intregul articol ai.
Vertijul paroxistic poziţional benign (VPPB) este o afecţiune ce determină vertij, ameţeală şi alte simptome datorită acumulării reziduurilor la nivelul urechii interne. Aceste reziduuri, denumite otoconii sunt formate din mici cristale de carbonat de calciu. Odată cu mişcările capului, otoconiile îşi modifică poziţia şi transmit semnale false către creier. Cititi intregul articol.
Ochii functioneaza in stransa legatura cu urechea internă pentru realizarea echilibrului; aceste organe depind unul de altul pentru un bun echilibru şi o vedere clară. Mişcarea capului sau un alt stimul al urechii interne trimite semnale către muşchii oculari prin intermediul sistemului nervos, formând aşa numitul reflex vestibulo-ocular (RVO). Cititi intregul articol aici.
Testele rotatorii sunt o modalitate de a testa coordonarea dintre urechea internă şi globii oculari. Urechea internă trimite către creier impulsuri legate de mişcarea capului, determinând trimiterea de semnale către muşchii globilor oculari pe calea reflexului vestibulo-ocular (RVO). Pentru fiecare mişcare a capului într-o anumită direcţie există o mişcare a ochilor în direcţia opu.