Audiograma de inalta frecventa
Autori: Dr Tudor Adrian, Dr Ilie Madalina Audiograma de inalta frecventa este un alt tip de audiograma, mai complex, si se efectueaza in cazuri mai speciale. Este un test care necesita atentie atat din partea pacientului dar si din partea celui care efectueaza audiograma. Diferita fata de audiograma tonala liminara este examinarea frecventelor: 125 Hz, 500 Hz, 750 Hz, 1 Khz, 1,5 KHz, 2 KHz, 3 KH.
Hipoacuzia/surditatea neurosenzoriala nonsindromica progresiva de cauza genetica
Autori: dr. Sinziana Papuc, dr. Dan Masariu Hipoacuzia/surditatea reprezinta o problema de sanatate publica. Are o incidenta de 1,3-2,3 la 1000 de copii. Surditatea progresiva  poate aparea de la nastere, sau ulterior la orice varsta, din prima copilarie, pana la varsta matura. Depistatarea precoce permite interventia rapida cu recuperare si integrare sociala. Hipoacuziile/surditatile genetice su.
Surditatea brusc instalata – clasificare si diagnostic (standardul european)
Surditatea brusc instalata se caracterizeaza printr-o scadere a auzului de obicei unilaterala, instalata acut, de cauza necunoscuta (idiopatica). Hipoacuzia poate fi usoara, moderata, profunda sau completa  si poate afecta diferite frecvente. Scaderea auzului se insoteste de tinitus in 85% din cazuri si de ameteli in 30% din cazuri. Clasificarea SBI Cauza exacta nu se cunoaste inca. Actual sunt .
Otita medie: diagnostic si tratament
Autori: Dr. Adrian TUDOR, Dr Madalina ILIE Otita medie este in general un termen folosit pentru a  defini mai multe boli. Otita medie acuta se refera la un process inflamator acut al urechii medii caracterizata prin debut rapid si cu aparitia unuia sau mai multor simptome ca: otalgie (durere), otoree, febra, iritabilitate, voma, diaree. La examenul otomicroscopic, membrane timpanica apare bombat.
Genele implicate in transmiterea otospongiosclerozei
Otoscleroza este o afectiune metabolica ce afecteaza homeostazia tesutului osos al capsulei otice si este printre cele mai raspindite cauze de hipoacuzie. Otoscleroza este considerată ca o boala cu etiologie multifactoriala, in care sunt implicati atat factori genetici şi de factorii de mediu.Citeste mai departe
Investigatiile pentru boala Meniere – prezentare de caz
Istoric Pacienta P.V., in varsta de 66 ani, din Iasi s-a prezentat la Clinica Urechii pentru atacuri de vertij rotator cu durata de aprox. 30 minute, debutate in urma cu 2 ani, atacuri insotite de greata, varsaturi, plenitudine aurala dreapta si tinitus drept. De asemenea, pacienta acuza o scadere progresiva a auzului la urechea dreapta. Cititi mai mult.
Otoscleroza asociata cu dehiscenta canalului semicircular superior
In ultimele decenii, diagnosticul si tratamentul otosclerozei au evoluat spectaculos astfel incat putine sunt cazurile care nu si-au gasit inca o rezolvare . Dar exista si cazuri speciale pentru care rezolvarea terapeutica ranane dificila. Va prezentam in continuare un astfel de caz: otospongioscleroza asociata cu dehiscenta de canal semicircular superior citeste articolul
Otoscleroza incipienta – prezentare de caz
Autori: Dr. Tudor Adrian, dr. Roxana Mazilu. Pacienta, in varsta de 34 de ani, s-a prezentat la Clinica Urechii pentru hipoacuzie US progresiva, accentuata dupa nasterea primului copil. Examenul otomicroscopic nu a relevat nici o modificare patologica la nivelul CAE sau al membranei timpanice. In urma investigatiilor audiologice s-au constatat urmatoarele: Audiometria tonala liminara ̵.
Sindromul de apeduct vestibular largit – prezentare de caz
Autori: Dr. Tudor Adrian, dr. Roxana Mazilu Sindromul de apeduct vestibular largit pare a fi cea mai frecventa malformatie a urechii interne asociata cu hipoacuzia neurosenzoriala, uneori producand si vertij. Pentru mai multe informatii, cititi aici. Istoric: Prezentam cazul unui copil in varsta de 13 ani, care în urma unui traumatism cranian s-a prezentat la Clinica Urechii pentru vertij Å.
Sindromul de apeduct vestibular largit
Autori: Dr. Tudor Adrian, dr. Roxana Mazilu Apeductul vestibular este un canal osos ingust ce se intinde de la nivelul vestibulului spre cavitatea craniana. In interiorul sau se afla componente membranoase : ductul endolimfatic, sacul endolimfatic. Dacă apeductul vestibular este mai mare de 1,5 mm se consideră un apeduct vestibular largit. Fiziopatologie Conţinutul lichidian al ductului şi.
